Sondu na iniwan sani di wan sma e du, di a e denki noso di a e firi, di Gado no feni bun. A wani taki tu dati wan sma no hori a wet fu Gado fu di a du san no bun noso san no reti na ini Gado ai (1 Yohanes 3:4; 5:17). Boiti dati, Bijbel e sori taki efu wan sma no e du san bun aladi a sabi dati, dan dati na wan sondu tu.​—Yakobus 4:17.

 Na ini den fosi tongo di Bijbel ben skrifi na ini, a wortu sondu wani taki „fu misi wan marki”. Fu eksempre, wan grupu srudati na ini owruten Israel ben sabi slenger ston so bun, taki „den no ben e misi noiti”. Efu wi ben o vertaal den wortu dati precies leki fa a ben skrifi na ini a fosi tongo, dan dati ben o wani taki dati den „no ben e sondu” (Krutuman 20:16). Sobun, sondu wani taki dati wan sma e misi a marki fu du sani soleki fa Gado e sori na ini den wet fu en di bun dorodoro.

 Fu di Gado na wi Mekiman, meki a abi a reti fu taki san bun èn san no bun gi libisma (Openbaring 4:11). Wi musu gi frantwortu na en fu den sani di wi e du.​—Romesma 14:12.

A kan taki wi no sondu noiti?

 Nôno. Bijbel e taki dati „ala sma sondu èn den no man sori a glori fu Gado kwetikweti” (Romesma 3:23; 1 Kownu 8:46; Preikiman 7:20; 1 Yohanes 1:8). Fu san ede dati de so?

 Den fosi libisma, Adam nanga Eva, no ben abi sondu na a bigin. Dati de so fu di Gado ben meki den soleki fa en de (Genesis 1:27). Ma fu di den trangayesi Gado, meki den no ben de sondro sondu moro (Genesis 3:5, 6, 17-19). Di den meki pikin, den gi den pikin fu den sondu tu (Romesma 5:12). Dati meki Kownu David fu Israel ben taki: „Nanga sondu . . . mi mama meki mi.”​—Psalm 51:5.

Son sondu bigi moro tra sondu?

 Iya. Fu eksempre, Bijbel e taki dati den man fu owruten Sodom ben „ogri srefisrefi èn den ben e du bigi sondu” (Genesis 13:13; 18:20). Luku dri sani di e sori o bigi wan sondu de.

1.   O seryusu wan sondu de. Bijbel e warskow wi fu no du seryusu sondu soleki hurudu, afkodrei, fufuru, wi no musu drungu, wi no musu de sma di e puru sani na tra sma anu nanga tranga, èn wi no musu anbegi kruktugado (1 Korentesma 6:9-11; Openbaring 21:8). Na a tra sei, Bijbel e taki fu sondu di no seryusu so, sondu di wan sma no e du fu espresi, soleki den sani di wan sma e taki noso du di kan hati den firi fu trawan (Odo 12:18; Efeisesma 4:31, 32). Ma Bijbel e warskow wi fu no si den sondu disi leki pikin sani, fu di den kan meki wi du moro seryusu sondu di de teige Gado wet.​—Mateyus 5:​27, 28.

2.   Fu san ede wan sma du wan sondu. Son leisi wan sma e du wan sondu fu di a no sabi san Gado e aksi fu en (Tori fu den apostel 17:30; 1 Timoteyus 1:13). Bijbel no e taki dati den sondu dati bun, ma a e sori taki wan difrenti de na mindri den sondu dati nanga den sondu di sma e du fu espresi fu pasa den wet fu Gado (Numeri 15:30, 31). Sondu di sma e du fu espresi e komoto fu wan „ogri ati”.​—Yeremia 16:12.

3.   Omeni leisi wan sma du wan sondu. Bijbel e sori tu taki a sondu di wan sma e du wán leisi nomo no de a srefi leki sondu di sma e du fu wan langa pisi ten (1 Yohanes 3:4-8). Den sma di e „tan du sondu fu espresi”, baka di den kon sabi kaba san bun, o kisi strafu fu Gado.​—Hebrewsma 10:26, 27.

 Efu wan sma du wan seryusu sondu, dan a sani dati kan meki a firi leki a no sabi moro san fu du. Fu eksempre, Kownu David ben skrifi: „Den fowtu fu mi sungu mi. Den de wan hebi na mi tapu, iya, den de leki wan lai di hebi tumusi gi mi fu tyari” (Psalm 38:4). Toku Bijbel e gi a howpu disi: „Meki den ogri sma libi den pasi fu den èn meki den sma di e du ogri, puru den takru prakseri fu den na den ede. Meki den drai go baka na Yehovah di o sori den sari-ati. Meki den drai go baka na wi Gado, bika a o gi den pardon nanga en heri ati.”​—Yesaya 55:7.