Salt la conţinut

Salt la cuprins

Pe o margine a acestei tăblițe cu scriere cuneiformă apare numele „Tatanu”

O nouă dovadă arheologică

O nouă dovadă arheologică

Există dovezi arheologice care să susțină relatările biblice? În 2014, într-un articol din revista Biblical Archaeology Review se punea următoarea întrebare: „Existența câtor persoane din Scripturile ebraice a fost confirmată de arheologie?”. Răspunsul dat: „Cel puțin 50”. Un bărbat care nu apărea pe lista de nume din acel articol era Tatenai. Cine a fost el? Să analizăm pe scurt pasajul biblic în care este menționat.

Ierusalimul a făcut cândva parte din vastul Imperiu Persan. Orașul se afla într-o regiune pe care persanii o numeau Dincolo de Fluviu, adică la vest de Eufrat. După ce au cucerit Babilonia, perșii i-au eliberat din captivitate pe evrei și i-au autorizat să reconstruiască templul lui Iehova din Ierusalim. (Ezra 1:1-4) Însă dușmanii evreilor s-au opus proiectului și s-au folosit de el ca pretext pentru a-i acuza de rebeliune împotriva Persiei. (Ezra 4:4-16) În timpul domniei lui Darius I (522-486 î.e.n.), un funcționar persan pe nume Tatenai a investigat această chestiune. Biblia îl numește „guvernatorul [regiunii] de dincolo de Fluviu”. (Ezra 5:3-7)

Recent s-au găsit mai multe tăblițe cu scriere cuneiformă, care au făcut parte, probabil, din arhiva unei familii. Pe unele apare numele lui Tatenai. Tăblița, care asociază numele unui membru al acelei familii cu cel al personajului biblic, este un document asemănător unei cambii, datând din al 20-lea an de domnie al lui Darius I, mai precis din 502 î.e.n. El menționează ca martor al tranzacției un servitor al lui „Tatanu, guvernator de Dincolo de Fluviu”, adică Tatenai, amintit în cartea biblică Ezra.

Care era rolul acestui bărbat? În 535 î.e.n., Cirus cel Mare și-a reorganizat teritoriile în provincii, una dintre ele fiind numită „Babilon și Dincolo de Fluviu”. Mai târziu, provincia a fost împărțită în două, o parte fiind numită simplu Dincolo de Fluviu. Ea cuprindea Celesiria, Fenicia, Samaria și Iuda și era, probabil, administrată de la Damasc. Tatenai a fost guvernatorul acestei regiuni în perioada 520-502 î.e.n.

După ce a călătorit la Ierusalim pentru a investiga acuzația de rebeliune, Tatenai i-a comunicat lui Darius concluzia investigației: evreii susțineau că primiseră ordin de la Cirus să reconstruiască templul lui Iehova. Verificările efectuate în arhiva regală au confirmat afirmația lor. (Ezra 5:6, 7, 11-13; 6:1-3) Astfel, lui Tatenai i s-a poruncit să nu intervină, iar el a ascultat. (Ezra 6:6, 7, 13)

Chiar dacă „Tatenai, guvernatorul [regiunii] de dincolo de Fluviu”, este un personaj istoric de mică importanță, Scripturile îl menționează, folosind pentru el titlul corect. Acest fapt constituie o dovadă în plus că exactitatea istorică a Bibliei este confirmată de arheologie.