Rose spune: „Sufăr de o boală genetică care îmi provoacă în permanență dureri mari și care mi-a afectat semnificativ calitatea vieții”. Rose era foarte îngrijorată deoarece, uneori, nu se putea concentra când studia Biblia. Cuvintele lui Isus consemnate în Matei 19:26 i-au fost de mare ajutor: „La Dumnezeu toate sunt posibile”. Rose a înțeles că nu există un singur mod de a studia. Uneori, din cauza durerii, ea nu reușea să citească. De aceea, a început să asculte înregistrări cu citirea Bibliei și a publicațiilor biblice. * Ea mărturisește: „Nu știu cum aș fi reușit să-mi păstrez o bună spiritualitate dacă nu ar fi existat aceste opțiuni”.

Când Rose se întristează deoarece nu mai poate face unele lucruri, cuvintele din 2 Corinteni 8:12 îi aduc multă mângâiere: „Dacă cineva este gata să dea, lucrul acesta este foarte plăcut potrivit cu ce are, nu cu ce nu are”. Aceste cuvinte îi reamintesc lui Rose că Dumnezeu este mulțumit de ea, întrucât știe că face tot ce îi permite situația.

Delphine, menționată în articolele precedente, își amintește: „După moartea fiicei mele, care avea 18 ani, durerea a fost atât de mare, încât credeam că nu mai puteam trăi. Nimic nu avea să mai fie la fel”. Ea a găsit multă mângâiere în cuvintele din Psalmul 94:19, unde psalmistul îi spune lui Dumnezeu: „Când gândurile tulburătoare s-au înmulțit înăuntrul meu, mângâierile tale au început să-mi aline sufletul”. Ea adaugă: „L-am rugat pe Iehova să mă ajute să găsesc lucruri care să-mi aline durerea”.

Ea s-a implicat din plin într-o activitate de voluntariat. După un timp, s-a gândit că era asemenea creioanelor colorate ale unui copil: chiar și cele rupte pot fi încă folosite. Ea a înțeles că, deși avea inima frântă, putea încă să-i ajute pe alții. Delphine își amintește: „La un moment dat, am înțeles că folosirea principiilor biblice pentru a-i încuraja pe cei cu care studiam Biblia era modalitatea prin care Iehova îmi oferea mie încurajare și mângâiere”. Ea și-a făcut o listă cu personaje biblice care au trecut prin mari suferințe. „Toți, fără excepție, erau oameni ai rugăciunii”, a observat ea. Dar a mai înțeles un lucru: „Nu poți primi răspuns la rugăciuni dacă ții Biblia închisă”.

Studierea Bibliei a ajutat-o pe Delphine și în alt mod: ea a învățat să se concentreze asupra viitorului, nu asupra trecutului. Cuvintele pline de speranță din Faptele 24:15 i-au adus mângâiere: „Va fi o înviere atât a celor drepți, cât și a celor nedrepți”. Cât de puternică este convingerea ei că Iehova îi va învia fiica? Delphine spune: „O văd pe fiica mea în viitor. Întâlnirea noastră este deja stabilită în calendarul Tatălui meu ceresc. Mă văd stând cu ea în grădină. Totul e la fel de real ca atunci când am ținut-o pentru prima dată în brațe”.