Somonul şi stilul lui de înot
Opera unui Proiectant?
Somonul şi stilul lui de înot
● În perioada depunerii icrelor, multe specii de somoni înoată pe râuri în amonte înfruntând apele învolburate. Cum reuşesc ei să supravieţuiască acestei călătorii istovitoare? Peştii nu se lasă învinşi de apele agitate, ci profită de unele caracteristici ale acestora. În ce sens?
Gândiţi-vă: Somonul nu se avântă pur şi simplu contra curentului. În timp ce înoată în amonte, el îşi conservă energia folosindu-se de vârtejurile care se formează în apă când aceasta întâlneşte în cale pietre, crengi ori alte obiecte. Întrucât vârtejurile alternează de-o parte şi de alta a obiectului, peştele se unduieşte alunecând practic printre ele. (Vezi desenul.) Unele bancuri de peşti se folosesc de vârtejurile create de peştii care înoată înaintea lor, urmând fără prea mult efort acelaşi traseu. Peştii pot profita chiar şi de turbulenţele create de propriul corp!
Cercetătorii speră să copieze stilul de înot al somonului pentru a putea exploata şi energia cursurilor de apă line. Echipamentul de la hidrocentralele obişnuite generează electricitate când viteza apei care acţionează turbina este de 9,3 km/h sau mai mult. În prezent, un prototip ce foloseşte vibraţii create de vârtejuri poate produce energie electrică din curenţi cu viteze mici, de circa 3 km/h. * Însă această tehnologie, deşi sofisticată, nu egalează nici pe departe performanţele somonului. Michael Bernitsas, profesor la Universitatea din Michigan (SUA), recunoaşte: „La acest capitol, peştii sunt mai inteligenţi decât noi“.
Ce credeţi? A apărut din întâmplare somonul, cu capacitatea lui de a se folosi de vârtejurile ce se creează în apă? Sau este opera unui Proiectant?
[Notă de subsol]
^ par. 5 Tehnologia pare promiţătoare, dat fiind că majoritatea cursurilor de apă ale planetei înaintează cu o viteză mai mică de 5,5 km/h.
[Provenienţa fotografiei de la pagina 25]
Sus: © photolibrary. All rights reserved.
