CAM ando bărș 670 a.a.e., i Asiria sas o mai baro imperio andai lumea. Lesche hotare „zinghiarenas-pe catar o Cipro, ando vest, ji co Irano, ando est, hai iechdata anda leste cărdea partea chiar vi o Egipto”. (The British Museum Blog) I capitala, o Ninive, sas o mai baro foro andai lumea. Sas-lo baricano prin lesche bare monumentea, șucar barea, barvale palatea hai bare biblioteci. Le inscripții pa le pereți anda o purano Ninive sicaven amenghe le reges Assurbanipal cai phendea pesche „o rege la lumeaco”, cadea sar aver regi asirieni. Ande codo timpo, i Asiria hai o Ninive falas-pe că ci va avena cucerime niciechdata.

Cu sea cadala, chiar ando timpo cana i Asiria arăslea o mai opre, o Țefania, o profeto le Iehovasco, phendea de mai anglal: „[O Iehova] va distrugila i Asiria. Va cherela anda o foro Ninive iech than pustio, șuco sar o deșerto”. Sa cadea, vi o Naum, o profeto le Iehovasco, phendea: „Len sar prada rup, len sar prada sumnacai! … O foro silo nango, pustio, phagărdo! . . . Oricon va dichela tut va nașela tutar hai va phenela: «O Ninive sas-lo phagărdo!»”. (Țef. 2:13; Naum 2:9, 10; 3:7) Codola cai așunenas cadal profeții, daștil-pe că pușenas-pe: „Daștil te avel iech buchi sar cadaia? Daștilas i bari Asiria te avel cucerime vroiechdata?”. Chonic ci pachialas cadaia.

Cu sea cadala, întâmplosardea-pe. Țâra timpoia angla o bărș 600 a.a.e., i Asiria sas-li cucerime catar le babilonieni hai le mezi. Ji la urmă, o Ninive sas-lo mechlo nango hai hasardea-pe leschi amintirea ando timpo. Cadea sar phenel iech lucrarea publichime catar o Muzeo Metropolitan de Artă anda New York, „ando Evul Mediu, o foro sas-lo mechlo nango hai hasardo, hai i mai bari sursa cai sicavel că existisardea ciaces sas i Biblia”. I Arhiva Online a Societății Biblice de Arheologie sicavel că, co începuto le bărșengo 1800, „chonic ci jianelas dacă i bari capitala la Asiriachi chiar existisardea ciaces”. Tha pala codoia, ande 1845, o arheologo Austen Henry Layard începosardea te rodel hai te săpil o than cai sas iechdata o Ninive. Le buchia cai arachele-le ande codo sito sicavenas o barimos cai sas le foros.

Le profeții anda o Ninive cai pherdile-pe cadea de exacto zuriaren amaro pachiamos că vi le profeții la Bibliache anda o sfârșito le zuralimatanghe politico de aghies va pherena-pe. (Dan. 2:44; Rev. 19:15, 19-21)