Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

Cana chio rrom dichel materialea pornografico

Cana chio rrom dichel materialea pornografico
  • „Sas sar cana mânro rrom cherelas adultero mai butivar.”

  • „Sas manghe lajiav mandar, pachiaiem că ci som șucar hai că ci som lași chancesche.”

  • „Ci daisardem te dav duma chanicasa anda so sas, cadea că somas corcori ande mânri duch.”

  • „Pachiaiem că le Iehovas ci duchal-les mandar.”

Cadal dumes sicaven chichi de duchadi si iech rromni cana laco rrom dichel materialea pornografico. Dacă laco rrom cherel cadai buchi garades mai but șiona sau bărșa, voi daștil te arăsăl te na mai pachial-pe ande leste. Iech rromni pușelas-pe: „Con si ciaces o jeno cas lem te avel mânro rrom? Garavel mandar vi aver buchia?”.

Cado articolo si andal rromnia savenghe rroma mechle-pe astarde ando athaimos la pornografiaco. a Va dela-pe duma principii biblico cai zuriaren-le, anen lenghe andi goghi că o Iehova silo pașa lende hai ajutil-le te sastiaren pengo ilo hai te așen zurale ando pachiamos. b

SO TREBUL TE CHEREL O PARTENERO NEDOȘALO?

O ciacimos si că ci daștis te controlis sea so cherel chio rrom. Tha daștis te cheres vareso caște cheres chi duch mai țâni hai te avel-tu pacea andi goghi.

Na doșar-tu. Iech rromni daștilas te doșiarel-pe anda codoia că laco rrom dichel materialea pornografico. I Alice c pachialas că laco rrom ci dichelas-la șucar. Voi pușelas-pe: „Sostar camel mânro rrom te dichel avere jiuvlean, na man?”. Aver rromnia doșaren-pe anda lenghi reacția hai pachian că cheren i situația vi mai phari. I Danielle phenel: „Dichlem-ma sar iech jiuvli pherdi holi hai pachiaiem că cadaia cherelas vi voi te rimosarel-pe amaro phanglimos”.

Dacă vi tu simțos-tu sa cadea, av siguro că o Iehova ci pachial că tu san doșali anda so cherel chio rrom. Ando Iacov 1:14 phenel-pe: „Fiesavo silo zumado, țârdino hai athado pesche camnimastar”. (Rom. 14:12; Filip. 2:12) O Iehova ci doșarel tut, tha dichel-tu cuci anda i loialitatea cai sicaves-la caring leste. (2 Cron. 16:9)

Si mișto ca iech rromni te jianel că laco rrom na dichel pornografia anda codoia că voi nai-li șucar .Le manușa butjiangle ande cado domenio sicaven că niciech jiuvli ci daștil te pherel le fantezii hai camnimata sexualo cai aven andai pornografico.

Na mech-tu astardi catar le phare gânduri. I Catherine phenel că i problema cai sas lache rromes arăslea iech obsesia cai controlilas lachi viața. I Frances phenel: „Som zurales neliniștime cana ci jianav cai si mânro rrom. Ci mai som lași chancesche sea o ghies”. Aver rromnia phende că si lenghe lajiav cana sile pașa phrala cai prinjianen lenghe rromenghi situația. Hai aver phende că simțosaren-pe corcore anda codoia că pachian că chonic ci hachiarel prin so nachen.

Cadal sentimentea sile normalo. Tha, dacă ci încăres-le tela controlo, von va cherena-tu vi mai neliniștime. De chi zor te încăres chi goghi ca chio amalimos le Iehovaia. Cadea, va avela tut mai but zuralimos te naches părdal cado pharimos. (Ps. 62:2; Ef. 6:10)

Daștilas te ajutil-tu o exemplo chichiva jiuvleango sicade andi Biblia cai sas-le zuriarde cana pașile le Iehovastar ando manglimos. Vo ci parudea de fiesavi data lenghi situația, tha dea-le leschi pacea. Sar exemplo, o ilo la Anaco sas-lo „zurales cărco” anda codoia că nachelas prin iech baro pharimos. Tha pala so manglea-pe „but timpo angla o Iehova”, voi simțosardea sar i pacea pherel laco ilo, chiar cana voi ci jianelas sar va lașiarela-pe lachi problema. (1 Sam. 1:10, 12, 18; 2 Cor. 1:3, 4)

Daștil-pe că va trebula ca vi o rrom, hai vi i rromni te manghen o ajutorii le phurengo

Mang o ajutorii le phurengo de congregație. Von sile „sar iech garaimos contra i barval hai sar iech garaimos contra o baro brâșând”. (Is. 32:2) Le phure daștin te phenen tuche anda iech phei saveaia te daștis te des duma hai cai daștil te zuriarel-tu. (Prov. 17:17)

DAȘTIS TE AJUTIS CHE RROMES?

Daștis te ajutis che rromes te na mai dichel materialea pornografico? Daștil-pe că da. O principio biblico „mai mișto dui sar iech” si lașio vi atunci cana o rrom hai i rromni trebun te lașiaren iech problema sau cana trebun te maren-pe contra iech zuralo dușmano. (Ecl. 4:9-12) Le studii sicaven că, atunci cana le dui șion pengo zuralimos ande iech than, o jeno cas siles i dependența anda i pornografia daștil te nachel părdal late mai ușoro, hai leschi rromni daștil te pachial-pe pale ande leste.

Si ciaces, o mai but încărel catar chio rrom chichi de but camel vo te hastral catar i pornografia. Sar exemplo, manglea le Iehovas te del-les zuralimos hai manglea o ajutorii le phurengo? (2 Cor. 4:7; Iac. 5:14, 15) Gândisardea-pe ca chichiva buchia cai daștin te ajutin-les te așel dur catar o athaimos: sar exemplo, șiutea pesche limitea anda le dispozitivea electronico hai așel dur catar le situații cai șion-les pașă te dichel materialea pornografico? (Prov. 27:12) Camel chio ajutorii hai ci mai garavel tutar chanci? Dacă da, daștis te ajutis-les.

Sar? Te dichas iech exemplo. Cana sas-lo țâno șiavo, o rrom la Feliciaco arăslea dependento catar i pornografia. Aghies, i Felicia ajutil-les te del duma laia orichichi-var astarel-pe ande leste o camnimos te dichel pale materiale pornografico. O Ethan phenel: „Pâtrav mînro ilo cana dav duma mânra rromniaia, hai voi ajutil-ma pherdi iubirea te șioav manghe limitea hai pușel-ma mai butivar dacă jial manghe mișto. Sa cadea, ajutil-ma te na beșav cadea de but po interneto”. Si ciaces, la Felicia duchavel-la că o Ethan silo încă țârdino catar i pornografia. Tha voi phenel: „Me jianav că na mânri holi hai duch va ajutina-les te încărel-pe dur catar cado jiungalo obiceio. Pala so das duma anda le pharimata cai siles, mânro rrom silo gata te ajutil-ma vi vo caște nachav părdal mânri duch”.

Cana den duma le dui țârden miștimata. O rrom încărel-pe dur catar i pornografia hai i rromni daștil te pachial-pe pale ande leste. Mai but, cana o rrom del duma pâtărdes anda lesche camnimata hai vi anda so cherel sea o ghies, i rromni ci mai pachial că garavel latar vareso.

Daștis te ajutis vi tu che rromes sa cadea? Dacă da, daștin te astaren te dichen ande iech than cado articolo. So trebul te cherel chio rrom? Te mechel-pe catar i pornografia hai te ajutil-tu te pachias-tu pale ande leste. Vo ci trebul te holiarel-pe anda codoia că cames te den duma anda cadaia, tha trebul te del peschi zor te hachiarel că cadai situația duchavel-tu. So trebul te cheres tu? Te aves pașa leste hai te meches-les te cherel-tu te pachias pale ande leste. Si importanto ca le dui te hachiaren sostar arăsăn chichiva jene te dichen pornografia hai sar daștin te nachen părdal cado pharimos. d

Dacă daras că chio rrom va holiarela-pe dacă den duma anda cadaia, daștis te manghes ieche phures savestar ci si tumenghe lajiav te avel vi vo code cana den duma. Chiar cana chio rrom daisardea te nachel părdal i dependența catar i pornografia, trebul te hachiares că daștilas te nachel mai but timpo ji cana va avela te pachias-tu pale ande leste. Tha na mech-tu! Dich caring le țâne buchia cai lașiaren tumaro phanglimos. Mech te nachel o timpo hai ajucăr pherdi răbdarea ca tumari căsnicia te avel pale zurali. (Ecl. 7:8; 1 Cor. 13:4)

CANA CHIO RROM CI CHEREL NICIECH PARUIMOS

Dacă chio rrom perel pale ando athaimos te dichel buchia melale, cadaia ci sicavel că ci fal-les nasul sau că ci va daștila te mechel-pe niciechdata. Daștil-pe că va marela-pe contra cadai buchi sea peschi viața, vi mai but dacă sas-lo dependento catar i pornografia. Vi pala but bărșa ande save încărdea-pe parpale daștil te perel pale ando athaimos. Caște na perel pale, vo trebul te del peschi zor vi mai but, te avel mai atento vi cana fal-pe că nachlea părdal cado pharimos. (Prov. 28:14; Mat. 5:29; 1 Cor. 10:12) Sa cadea, va trebula ‘te neviarel o zuralimos cai cherel buchi ande leschi goghi’ hai te sichiol ‘te urâl o nasulimos’. O nasulimos anda leste daștil te avel i pornografia hai le buchia cai silen phanglimos laia, sar avelas i masturbarea. (Ef. 4:23; Ps. 97:10; Rom. 12:9) Dacă va camela te cherel sea so așel ande lesco zuralimos, daștil-pe că va mechela cu sea i dependența catar i pornografia. e

Încăr chi goghi ca chio amalimos le Iehovaia

Tha dacă chio rrom ci sicavel că camel te nachel părdal cado pharimos? Si normalo te simțos-tu peradi, holiardi hai athadi. Tha daștis te araches pacea ando ilo dacă meches le buchia andel vasta le Iehovasche. (1 Pet. 5:7) De chi zor te pașios vi mai dur lestar, cana sichios andai Biblia, cana manghes-tu lesche hai cana gândis-tu ca so citisardean. Daștis te pachias ciaces că vi o Iehova va pașiola sea mai but tutar. Andi Isaia 57:15, phenel-pe că vo ‘beșel codolența cai sile perade hai silen o spirito umilo’, hai ajutil-le te aven pale voime. Cher sea so daștis caște zuriares chio pachiamos. Mang ajutorii le phurendar. Na hasar chi speranța că, va avela iech ghies cana chio rrom va camela ciaces te cherel iech paruimos. (Rom. 2:4; 2 Pet. 3:9)

a Caște avel mai simplo, ande cado articolo, va avela te das duma anda o rrom cai dichel materialea pornografico. Tha but principii sicade mai dur sile lașe vi andal rroma savenghe rromnia dichen cadal materialea.

b Cana o rrom dichel materialea pornografico cadaia ci si iech motivo biblico anda o divorțo. (Mat. 19:9)

c Le anava sas-le parude.

d Mai but sicaimata anda cadai tema daștin te aven arachle po site-o jw.org hai ande amare publicații. Sar exemplo, dich o articolo „I pornografia daștil te rimosarel chi căsnicia”, pa jw.org, o articolo „Daștis te așes zuralo contra o athaimos!”, anda O Turno de veghe anda 1 aprilia 2014, p. 10-12, hai o articolo „I Pornografia – Vareso lașio sau nasul?”, anda O Turno de veghe anda 1 augusto 2013, p. 3-7.

e Anda codoia că i pornografia anel dependența, chichiva familii alosarde te manghen ajutorii catar le specialiști, pașa o ajutorii spiritualo dino catar le phure de congregație.